Tigani . . .

S-a intamplat in urma cu 25 de ani; undeva la granita Romaniei cu fosta Yugoslavie. Ea a avut un accident – a fost lovita de un utilaj agricol – in urma caruia era sa-si piarda viata.

Ea il percepuse pe el ca fiind cel mai bun prieten de pana atunci; l-a iubit asa cum ii iubesti intotdeauna pe cei ca el; el o iubea asa cum ii iubesti intotdeauna pe cei ca ea.  Primul ei animal de casa a fost un dar de la el; el o numea copilul lui.

El facea micul trafic de frontiera din care castiga chiar binisor, astfel incat sa-i faca multe cadouri.

Cand ea a avut accidentul, el a petrecut 2 zile in fata spitalului. Medicii nu-i dadeau prea multe sanse. Initial a fost bine, dupa care lucrurile s-au precipitat. Au aflat de la medici ca trebuie sa mai faca o interventie. Pronosticul era rezervat. La aflarea acestei vesti el a facut infarct si-a murit. Ea nu.

Ea avea 6 ani; el aproape 80. Il chema Iocale.

El era tigan. Ea nu.

. . . si rromi!

Tot ea!

22 de ani mai tarziu. Incerca sa faca un reportaj pentru National Geografic intr-o satra de rromi. Nomazi. Undeva in Vrancea.

Cand a ajuns acolo a dat bani tuturor puradeilor agatati de hainele ei. Pe care acestia i-au dat cuminte bulibasei. Care era beat. Foarte beat. Isi ineca amarul in bautura pentru ca-i murise un fiu. Cu numai doua zile in urma; pe cand incerca sa lege un cablu de un stalp de tensiune. De cablurile de tensiune de pe un stalp de tensiune! Pe marginea unui lac. Ar fi vrut in felul asta sa prinda niste peste.

In felul asta!!!

In felul asta devenim politically correct.