Pe jos, Oradea se vede mai frumos

În Oradea am mai fost doar când eram mică şi nu-mi amintesc mare lucru, vă daţi seama. Iar ieri, când am intrat în oraş, am fost de-a dreptul uluită de cât de frumos şi întins e şi abia aşteptam să-l iau la pas. Cu atâtea clădiri care respiră istorie, e o adevărată plăcere să te plimbi pe străzile Oradiei.

Astăzi am participat la un concurs de QR Code Hunt. Care concurs a fost câştigat detaşat de către echipa Timişoarei. Vânătoarea a început de la Casa de Cultură a Municipiului Oradea, unde am fost puşi să rezolvăm o problemă, care suna aşa:

Haideti sa presupunem ca exista o sticla de bere care are capacitatea de a se divide in parti egale odata la un minut. Partile egale se divid la randul lor in urmatorul minut si tot asa. Acest proces de diviziune se petrece intr-o lada de bere, evident. Daca lada e plina la ora 12.00, la ce ora a fost pe jumatate plina? 

Mno, răspunsul era foarte logic: 11:59. Iar astfel am primit primul QR Code care ne-a condus către Palatul Primăriei Oradea. O clădire construită între 1902-1903, în stil eclectic şi renascentist, şi care se află peste fostul amplasament al Episcopiei catolice (secolul 18). Musai de vizitat e turnul Palatului Primăriei, care are o înălţime de 50 metri şi 256 de trepte de urcat. Merită priveliştea de acolo de sus, sunt convinsă de asta, dar eu m-am dat bătută pe la jumătatea turnului. Am făcut, totuşi, o poză cu Oradea de la înălţime:

 

QR Code-ul din Palatul Primăriei ne-a ghidat către Palatul Episcopiei Romano-Catolice, care mai este cunoscut şi ca Palatul Baroc – una dintre cele mai însemnate clădiri construite în stil baroc de pe teritoriul României. Ridicat în a doua jumătate a secolului 18, ca sediu a Episcopiei romano-catolice de Oradea, Palatul a cunoscut de-a lungul timpului o istorie zbuciumată: în anul 1963, episcopul romano-catolic a fost obligat de către comunişti să semneze un act prin care Biserica ceda spre folosinţă edificiul oraşului Oradea, deşi, ani la rând, în cartea funciară figura Biserica drept proprietar. Abia după lungi procese de revendicare, dreptul de proprietate a fost recunoscut Bisericii.

Indiciul pentru următoarea locaţie suna cam aşa: Elegant, eclectic, proaspăt renovat/ Şi-aşteaptă publicul seara pe înserat/ Se râde şi se plânge într-un decor de vis/ Iar ei se întorc pe scenă când se scandează Bis. Şi uite aşa am ajuns la Teatrul Regina Marina, fostul Teatru de Stat Oradea. Numai  noi ştim cum am alergat până acolo, să ajungem înaintea echipei clujene. Apropo, ştiaţi că Oradea are o tradiţie teatrală care datează încă din 1730?

Următoarea locaţie sugerată de QR Code a fost Palatul Vulturul Negru (orădenii îi spun Pasajul), un monument arhitectonic reprezentativ pentru Oradea. La vremea inaugurării sale, clădirea cuprindea cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. În prezent, Palatul Vulturul Negru este tot o clădire multifuncţională, ea găzduind un hotel, un cinematograf, o bancă, cluburi şi  restaurante.

Vânătoarea noastră s-a finalizat în Cetatea Oradea, cu un QR Code făcut din graffiti şi care ne-a direcţionat spre minunatul site al Toamnei  Orădene. Cetăţii Oradea (care e sărbătorită aceste zile prin festivalul Serbările Cetăţii şi care e şi scopul vizitei mele aici, cu mulţumiri lui Flavius Bunoiu pentru invitaţie) i-am rezervat un articol special, fiindcă vreau neapărat să vă spun ce chestii interesante am aflat eu despre ea azi la o prezentare de patrimoniu şi istorie. După cum ziceam la începutul articolului, Oradea e plină de clădiri istorice. Cele cinci locaţii prin care am trecut noi astăzi, datorită concursului de QR Code Hunt, sunt doar câteva dintre ele. Îmi doresc să revin aici şi să stau o săptămână, să am timp să învăţ toate colţişoarele, legendele şi secretele oraşului. Şi de ajungeţi pe aici, luaţi-o la pas prin Oradea, pentru că se vede extraordinar!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *