O zi de iarna

A inceput sa cada un fulg, doi, trei!!! Ninge!!! Ninge acum, n-a nins de Craciun, n-a nins de Revelion, dar ninge acum. Nu conteaza, important este ca pica fulgii unul dupa altul, mai mari si mai desi. Ati iesit afara pe balcon? Ati luat putina zapada in mana? V-ati lipit nasul de geam sa se abureasca? Ati sunat toti prietenii sa le spuneti, desi stiati ca au vazut, dar pentru pentru ca vroiati sa va bucurati impreuna cu ei? E feeric, am impresia ca tocmai au venit sarbatorile. Ce daca au inceput sa se auda claxoane pe strazi? Cred ca asta se intampla numai pentru ca oamenii sunt bucurosi si saluta zapada, nu? Ma grabesc sa plec de la serviciu. Cobor la masina. Ma enervez putin ca trebuie sa dau zapada jos de pe ea, sa imi ud picioarele ca nu am cizme (cine se gandea?), dar la urma urmei, ce conteaza? Uite cum ninge!! Fac o ora pana acasa, dar nu-i nimic pentru ca ma uit pe geam si vad fulgii, nimeni nu mai e asa suparat pe trafic. Si doar nu e prima oara cand fac o ora pana acasa! Aluneca masina? E ok, nu ma enervez ca o controlez si asta inseamna ca sunt sofer bun. Am o stare de exaltare, sunt relaxata si cant melodia de la radio. Ma gandesc sa ma duc in week-end la munte. Da, o sa ma dau sania, o sa fac un om de zapada, cred ca o sa si schiez!! Ajung acasa si noaptea adorm zambind.

Asta a fost ieri. Azi nu mai ninge. E soare, e o vreme buna, dar se topeste zapada, e mocirla, e frig… Parca am visat, parca am emigrat intr-un loc mai bun unde nu am griji, unde pot zambi mereu pe strada, unde totul e alb si curat, unde sunt fericita. Dar asta a fost ieri. De ce a mai nins? Doar o zi? Doar ca sa vad ce ar fi putut fi? Daca nu ninge cel putin o saptamana nu mai vreau sa ninga in tara mea!