Nu ştiu cum e la voi, dar eu, până nu-mi beau cafeaua de dimineaţă, nu sunt om. Sunt pusă pe ceartă, nu vreau să văd pe nimeni, nu-mi convine nimic. Aşadar, pentru siguranţa şi sănătatea celor din jur, cel mai bine e să evite orice discuţie cu mine până-mi beau licoarea magică şi redevin om. Ce să-i fac, am şi eu viciile mele, printre care se numără şi cafeaua (cofeina, de fapt).

Nu-mi amintesc să fi rămas bucătăria noastră vreodată fără cafea. Întotdeauna verificăm”stocul” şi cumpărăm alta în avans. Ne mai place şi să încercăm tot felul de sortimente, aşa că de fiecare dată achiziţionăm altceva. Aşa am făcut şi la ultima sesiune de shopping. Am luat ceva cafea de Kenya şi un pachet mai deosebit de Amaroy.

Joia trecută am pus ultimele două linguriţe din “stocul” vechi şi am completat cu cafeaua de Kenya. A fost bună, dar tot am simţit nevoia să mai beau încă una în timpul zilei.

Vineri dimineaţa m-am enervat puţin, fiindcă mi s-a părut că am făcut prea “slabă” cafeaua. Seara, pe la 23:00-00:00, eram gata să adorm pe un scaun din Scârţ – în mod normal, mi se face somn după ora 2:00.

Sâmbătă dimineaţa m-am trezit cu o oboseală cruntă, de parcă m-ar fi bătut cineva în somn. M-am şi supărat un pic pe alţii, fiindcă iar am băut un fel de apă chioară în loc de cafea. Am mai băut alte două cafele în cursul zilei până am ajuns să mă simt cu adevărat fresh.

Duminică am fost somnoroasă toată ziua şi, evident, iar am băut o apă chioară maronie, în loc de cafea.Cum naiba să faci trei zile la rând o cafea atât de slabă? Am pus vina pe oboseala acumulată din ultimele zile. Şi am început să caut online o cafetieră. Ibricul ăsta NU mai face faţă! 

Luni, adică ieri, mi-am făcut două rânduri de cafea de-a lungul zilei. Pe a treia am băut-o într-o cafenea în oraş, seara pe la ora 21:00, că altfel nu mă vedeam bine şi nu reuşeam să-mi termin treburile.

Azi-dimineaţa, la ora 9:30, nu eram în stare să mă dau jos din pat. Dar am sărit ca arsă când mi s-a spus asta, de parcă m-aş fi trezit dintr-un coşmar: Să ştii că m-am uitat pe ambele pachete de cafea. Sunt decofeinizate… Soluţia de urgenţă a fost un pachet mic de Jacobs de la magazinul din colţul blocului.Cofeină să fie, multă, toată! În sfârşit, am elucidat misterul. Nu eram eu neapărat obosită, dar am băut atâtea zile la rând, fără să ştiu, cafea fără cofeină. Dintr-un exces de zel, azi am băut două ceşti foarte “tari” şi prin oraş, să-mi refac nivelul de cofeină în organism, cică. Şi am făcut asta pe stomacul gol. Acum nu mai pot să văd cafea de fel. Nu ştiu dacă-s în stare să beau mâine dimineaţă. Mi se face rău instant când îi simt mirosul. În fine, nicium nu-i bine.

Dar, pe această cale, aş vrea să-i transmit celui care a inventat decofeinizata că nu-i altceva decât o minciună cu miros frumos şi o cafea care şi-a ratat cariera.